Text trimis de RADU APOSTOLESCU.
Dupa cum se stie, intentia de a se comunica repede o stire, a preocupat pe oameni din cele mai vechi timpuri. O forma inedita de comunicare, a fost aceea a regelui persan Darius care isi trimitea vestile in nesfarsita-i imparatie prin sunete, folosindu-se de crainici cu voci puternice, insiruiti de-a lungul sau de-a latul si care isi strigau unul altuia porunca imparateasca. In cateva ore numai, gandul si dorinta lui Darius Histaspe facea ocolul intregii tari.
Problema aceasta a omenirii a inceput sa preocupe mai intens pe savanti inca de la inceputurile sec al XIX lea, cu toata concurenta pe care o facea proaspat aparutul telegraf.
Dintre pionerii descoperirii telefonului a fost si Johann Filip Reiss.
El a vazut lumina zilei la 7 ianuarie 1834 in Glenhausen Germania.
A ramas orfan de mic si a avut o copilarie si o adolescenta plina de privatiuni.
A ramas orfan de mic si a avut o copilarie si o adolescentaplina de privatiuni.
Totusi a avut o fire iscoditoare si a incercat sa rezolve problemele pe care viata i le-a scos in cale.
Astfel datorita vitregiilor vietii, a fost nevoit sa-si abandoneze studiile si sa intrat ca ucenic la un magazin de vopseluri in orasul Frankfurt pe Main. Cand patronul sau a primit o com! anda foarte mare de marfa, care ar fi trebuit expediata prin transporturi istovitoare la marginea orasului, (sarcina care ar fi cazut in seama ..ucenicului), atunci acesta s-a gandit sa-si usureze treaba : a comandat la turnatoria din localitate sa i se execute 8 roti mici din plumb, le-a atasat pe doua scanduri pe masura pantofilor sai si, astfel a creat prima pereche de patine cu rotile din lume. Rotilele au « prins » imediat, caci placerea de a umbla pe rotile a fost asa de mare, incat si alti tineri din Frankfurt l-au imitat si in curand in zilele de sarbatoare toate drumurile din imprejurimile orasului au fost pline de fete si baieti care se plimbau pe rotile.
Ulterior a mai inventat un velociped (care se gaseste si astazi la Muzeul Tehnicii din Berlin) ca si primul ceas desteptator.
Cum inventiile i-au adus o oarecare notorietate , a fost acceptat la cursurile de chimie tinute de celebrul profesor Rudolf Böttger, cel care descoperise intre altele substanta din care mai tarziu s-au fabricat chibriturile.
Ulterior, s-a inscris la scoala tehnica a fizicianului Dr. Poppe. In curand Dr. Poppe nu s-a mai putut lipsi de de elevul si ajutorul sau !
Incantat de firea iscoditoare a tanarului, i-a facut acestuia o recomandare la Colegiul din Friedirichsdorf. Aici Reiss si-a inchinat activitatea cercetarilor stiintifice.
Realizarile sale au fost nenumarate, incat nici nu pot fi amintite toate.
S-a preocupat mai cu seama de fenomenele electrice, produse prin frecare, precum si galvanoplastia.
Laboratorul de fizica nu ii era suficient profesorului de fizica de la Friedirichsdorf-mai avea un laborator intr-o camera mica invecinata cu odaia in care locuia. Aici isi petrece Johann Reiss ce mai mare parte a timpului, muncind pe branci. In aceasta odaita a luat nastere marea descoperire a veacului , aparatul prin care sunetele vocii omenesti puteau fi trimise si auzite din departare. Nime! ni-nici descoperitorul lui- nu si-a dat seama la inceput de locul pe care avea sa il ocupe telefonul in viata fiecaruia dintre noi, in viata intregii omeniri.
Initial Johann Reiss a construit un aparat mare, care imitand urechea in formele ei cel mai fidele, cu timpan ciocan si nicovala, a realizat un aparat care doar prindea undele sonore si printr-un dispozitiv anume, pus in legatura cu un curent electric, preschimba aceste unde sonore in impulsuri electrice. In fapt Reiss inventase doar parte din telefonul de azi in care noi vorbim.
Mai ramanea sa se construiasca un receptor, acea parte a telefonului de azi, cu ajutorul caruia auzim, adica un aparat care sa schimbe iarasi curentul electric in undele sonore de la inceput.
El a rezolvat si aceasta problema grea, construind cu ajutorul unor sarme de cupru si a unei igliþe, un aparat, in stare sa reproduca nu numai unele sunete, ci chiar vocea omeneasca, in intregimea ei.
Noul aparat reda glasul omului, insa amestecat cu tot felul de zgomote, cum era si firesc la inceput.
Intampinand multe critici
(ca orice noua inventie, din partea savantilor obisnuiti ) , care vedeau mai mult inconvenientele provocate de zgomotele de fond, decat originalitatea « transportarii vocii la distanta », profesorul Reiss si-a construit o linie telefonica intre colegiul unde lucra si acasa unde vorbea cu sotia lui. Asta a fost prima linie telefonica din lume . Profesorul Reiss a tinut o conferinta cu experiente la Societatea de Fizica din Frankfurt pe Main. Abia atunci isi da! du seama de valorea telefonului si de serviciile nemasurate pe care le va aduce omenirii .
Din pacate Johann Reiss nu a mai apucat sa-si vada succesul inventiei sale ; a murit rapus de munca epuizanta dusa in activitatea de cercetare, ca si in lupta cu spiritele optuze ale vremii care se opuneau promovarii inventiei, in 1874, la varsta de patruzeci de ani(perioada in care Reichul german era cancelar Bismark).
De-abia la paisprezece ani de la moartea genialului inventator guvernul german a daruit vaduvei o pensie de o mie de marci pe an.
La Friedrichsdorf, unde Johann Reiss si-a cheltuit cea mai mare parte a energiei, fostii elvi au pus o placa pe casa in care a locuit iar la mormantul lui, Societatea de Fizica din Frankfurt a ridicat un monument de marmura.
Primul telefon a fost lasat scolii din Friedrichsdorf, care la randul ei l-a daruit Muzeului Postei Germane.
(Urmeaza Inventia lui Granham Bell)
Suplimentar
